In randurile urmatoare deocamdata ma limitez la prezentarea unor generalitati interesante legate de cactusi si cultura lor. Alte texte gasiti la Lithopsi si multe poze la galerie. La galerie folositi si slideshow-ul este o prezentare noua foarte atractiva.
O colectie de cactusi frumoasa si valoroasa se poate aduna in timp si cu f. multa rabdare.Si fiindca nu prea s-a vorbit despre esecuri la aceasta pasiune dar care mereu poate sa fie prezent trebuie sa spunem cateva cuvinte.La inceput nu trebuie sa ne aruncam la specii rare,scumpe(valoroase) si greu de crescut(si sunt f. multe) probabilitatea ca le vom pierde va fi f. mare.Sunt convins ca foarte multi din cei care ar fi devenit colectionari s-au descurajat ,ca au patit acest lucru si poate si din acest motiv nu mai vor sa auda de cactusi.Desi o M. plumosa sau boolii nu este o planta f. rara sau deosebit de greu de crescut,oare din cate am trimis prin tara cate mai sunt in viata? Deaceea este indicat sa incepem cu plante (specii) mai putin pretentioase din genurile Echinopsis ,Lobivia,Rebutia etc.si treptat cu timpul dupa ce am adunat cunostiinte despre genuri tot mai pretentioase si mai valoroase se poate trece la achizitionarea lor.Bineinteles pe langa teorie trebuie si foarte multa practica,sa invatam sa observam plantele ,pentru ca daca nu facem asa,poate sa se intample des ca azi sa mai avem o planta si pe maine sa nu-l mai avem.Esecuri pot fi la semanaturi,la raritati de talie mica primii 1-3 ani,la inradacinari etc. si chiar la plante mai mari dar greu de pastrat timp mai indelungat pe radacina proprie(deci nealtoite).Deci este bine sa tinem cont la inceput fiecare sp.in ce categorie intra si sa nu ne grabim prea tare sa obtinem cu orice preti specii mult prea pretentioase pentru care nu suntem inca pregatiti.
Coastele cactusilor si rolul lor
Caracteristic la foarte multe specii de cactusi sunt coastele. Sunt relativ putine specii care nu mai au coaste, care sunt sp. mai evoluate, deseori plante rare si in general de dimensiuni reduse (plante pitice). Coastele au aparut in decurs de milioane de ani ca si o aparare a plantei impotriva conditiilor in care vegeteaza. Conditiile speciale cu care lupta plantele in mediul in care traiesc sunt: diferentele mari de temperatura intre zi si noapte, ziua poate sa se incalzeasca pana la 40-50 grade C ,iar noaptea se raceste pana la in jur de 0 grade C. In aceste conditii fotosinteza la plante este mult ingreunata, automat cresterea si inmultirea lor. Cand nu sunt conditii optime pentru fotosinteza , plantele reduc evaporarea la un minim posibil prin inchiderea porilor de pe suprafata corpului. Coastele cactusilor sunt ca si niste radiatoare (de incalzire si de racire) la care circumferinta este un cerc-cilindru care este dat de varfurile coastelor, dar circumferinta reala si automat suprafata reala este de 2-3 ori mai mare. Cu ajutorul acestui artificiu plantele reusesc sa prelungeasca timpul optim pentru crestere, care se situeaza intre +10 si ~ 28 grade. Dimineata plantele reusesc sa se incalzeasca mai repede la temperatura optima, iar seara sa se raceasca cat mai repede, astfel prelungind timpul optim pentru crestere. Asa suprafata plantei este mai mare avand un randament mai mare,fara sa fi crescut masa plantei substantial.In partea interioara a coastelor si in apropierea spinilor datorita evaporarii se formeaza o zona de microclima,unde are loc si o circulatie a aerului ziua,care toate la un loc racesc suprafata plantei.Un alt amanunt interesant este si suprafata activa marita care ia parte la fotosinteza care la plantele cu coaste ajunge la 60%( suprafata activa care este atinsa direct sau indirect de razele soarelui).Plantele sunt acoperite cu un strat transparent pentru radiatiile solare ultraviolete,iar partea activa se gaseste in interiorul plantei,spre margine lumina ajunge si pe partea opusa interioara a plantei activand si stratul activ de acolo (care vazut din exterior nu mai este iluminat)
Coastele nu in ultimul rand dau si o rezistenta marita a plantelor fara o crestere exagerata a masei.
Cateva cuvinte despre formarea bobocului floral la cactusi. Originea bobocului floral si a lastarului este comuna ,ambele sunt organe de inmultire(generativ si celalat vegetativ)si numai raportul celulelor apartinand celor doua organe de inmultire,in urma conditiilor de pastrare(la uscat,udare,lumina,umiditate,temperatura etc.)face ca sa fie boboc sau lastar.Bineinteles pe langa factori exterior sunt si multi factori interiori.Se intampla des ca un inceput de boboc fl. sa se transforme in lastar sau lastarul sa redevina boboc si sa infloreasca.Se mai intampla ca lastarul sa se transforme in boboc si dupa inflorire sa devina lastar.Bobocul este un organ de inmultire cu crestera ingradita a celulelor care il compun iar lastarul este un organ cu cresterea neingradita a celulelor.In cazul genului Astrophytum transformarile se intampla mult mai rar,deobicei 90% bobocul nedeschis se usuca si cade,dar sunt si sp. de Astrophytum care lastaresc de ex. A. myriostigma v. mahoreus(care lastareste abundent si infloreste mai greu si mai putin daca nu se indeplinesc conditiile amintite. Foarte multe specii care infloresc primavara devreme(si nu numai)Echinofossulocactus,Glandulicactus(care primavara nu se uda pana nu se deschid fl. complect) etc. nu mai infloresc daca nu sunt conditiile indeplinite.Alte genuri de ex. Escobaria , diferite sp.Echinocereus trebuie iarna sa primeasca portia de frig ca sa infloreasca.Si tot asa se pot da exemple f. multe.
Mammillaria tetrancistra (Phellosperma) este una dintre speciile mai dificil de pastrat timp indelungat.Cauzele sunt mai multe si daca nu suntem atenti nu ajuta prea mult nici daca planta este altoita.
Fara sa descriu caracteristicele fizice a speciei,incerc sa prezint cateva particularitati de pastrare si ingrijire a plantelor din aceasta specie,care au fost obligati sa se adapteze caracteristicelor climaterice din California de sud si Mexicul de nord.In regiunile respective de habitat, precipitatiile sunt relativ f. putine si aceea mai mult iarna.Verile sunt insorite, aproape continuu,caldura f. mare si uscaciunea solului aproape totala.
Deaceea plantele vegeteaza si iarna ,deci trebuie sa udam cam la 3 saptamani ,dupa ce am trecut ghivecele temporar in locuri mai calduroase.Udarea se face cu f. mare grija inclusiv vara,fara sa udam corpul plantei,pe marginea ghivecelor.Apa trebuie numai sa umezeasca radacinile si sa treaca cat mai repede prin sol. La plantare trebuie folosit un sol mineral,radacinile trebuie asezati inr-un pat de spartura de granit,bazalt ,tuf vulcanic si putina dolomita,inclusiv si mai ales coletul plantei unde este cel mai sensibil..Gatul radacinii poate fi atacat de boala de ciuperca si putrezeste cateodata chiar si vara.
Deci vara plantele trebuie pastrate in locuri cu insolatie maxima si f. calduroase,iarna lumina maxima posibila si temperatura in jur de 6-10 grade C si umiditatea aerului atat vara cat si iarna mai ridicata fata de alte sp. de cactusi.Altoite plantele se pastreaza mai usor dar nu cu mult,se poate altoii pe sp.puternice si mai zemoase ca Trichocereus bridgesii,spachianus,Harrisia (Eriocereus) jusbertii.Daca portaltoiul este slab este consumat de altoi pentru ca M. tetrancistra creste si iarna.Am cateva plante din seminte pe radacina de 5-6 ani deocamdata fara probleme.
Plantele cristate desi se gasesc si in natura ,apar si in colectiile noastre dupa semanaturi mai mari,totusi mi se pare ca sunt marginalizate pe forumul nostru.Sunt dupa parerea noastra plante f. frumoase,cateodata cu o geometrie f. interesanta.Se pot creste pe radacina proprie, cand dupa observatia mea este bine ca contactul cu solul sa fie cat mai mare,astfel radacina plantei este mai extinsa.Observatia este valabila pentru plante cu radacini ramuroase ,firoase,cele cu radacina pivotanta deocamdata le pastrez altoite.Se altoiesc plantele si cand dorim o inmultire mai rapida sau avem de a face cu o planta mai rara.Cactusii cristati cateodata mai si infloresc,dar mai rar. Prezint in continuare cateva plante din colectia noastra,poate reusesc sa atrag putin atentia colectionarilor.
Cactusii in mediul lor natural arata mult diferit fata de cele tinute in cultura.Imaginile din pagina mammillarias.net sunt aproape in totalitate facute in mediul lor natural,in diferite locuri geografice de pe suprafete f. mari.Aspectul exterior al plantelor se schimba chiar si in cursul anotimpurilor si in functie de aria de extindere a sp. respective din cauza compozitiei substratului spinii plantelor de aceeasi sp.se dezvolta diferit.Plantele in natura cresc mult mai incet,din cauza soarelui si ploii,spinii sunt decolorati,in anumite perioade se retrag mult in pamant,sunt calcati si decimati de capre si de alte vietuitoare cu doua sau mai multe picioare.Determinarea sp. in cazul genului Mammillaria se face dupa mai multe criteri vizibile si invizibile,de ex. raportul spiralelor,care este stabil fiecarui sp.in parte,compozitia sucului(laptos sau apos) ,etc.Am vazut de mai multe ori o colectie de M. f. mare cu multe plante culese din natura,la care plante din aceasi sp. aratau cateodata intradevar diferit,tocmai ptr. ca au fost culese din locuri mult diferite.
Cu venirea sezonului mai cald,apar in forta si daunatorii cactusilor(si nu numai).Cel mai des depistati sunt paianjenul rosu(f. mic.),paduchele lanos(2-8 mm),paduchele ceros de radacina si paduchele testos(mai rar la cactusi).Inarmati cu o lupa cat mai mare este bine sa verificam fiecare planta,ocazie cu care vom vedea lucruri interesante dar cateodata depistam si daunatori nepoftiti.Primele plante atacate de paianjenul rosu sunt in ordine aproximativa urmatoarele:Chamaecereus silvestrii(planta indicatoare),Rebutia,Sulco,Aylostera,Mediolobivia,Coryphantha,Dolichothele cu mamile mari,Echinofossulocactus,Echinocereus etc.
Atentie la puful de la Ariocarpus,Turbinic. se pot ascunde si acolo,la celelalte plante atacul incepe deobicei de la baza plantei.Aerul cald, uscat si inchis favorizeaza inmultirea si extinderea lor,deci trebuie sa aerisim cat mai repede incaperile unde tinem plantele.
Paduchi nu sunt asa de pretentiosi ataca aproape orice sp. de cactus mai ales care pornesc de la radacina,din pamant.
Personal la inceput nu mi-a placut sa folosesc otravuri(locuiam in apartament),am dat cu praf de sulf,solutie cu spirt denaturat.La un atac mai masiv nu este suficient si de catva ani buni dau cu o solutie de Decis(se poate da si preventiv)cu rezultate bune si la paduchi.In ultimul timp fac testari si cu Tionex,otrava mai periculoasa care nu se foloseste in spati inchise(locuinte).Mai demult un colectionar mare a afirmat ca nu exista colectie mare fara daunatori,cred ca in zilele noastre sunt destule pesticide si fungicide ca sa ne aparam colectiile..
Cu cele 19 speci si peste 21 variante sp.genului Rebutia sunt plante recomandate pentru colectionari incepatori.Sunt plante mici ,globulare din zone montane sud americane (Bolivia si Argentina,partea nordica) si infloresc bogat mai multe zile,deja si la dim. de 1-2 cm.Caracteristic este tubul floral si bobocul nud si flori viu colorate de la violet,rosu,roz la galben de 3-5 cm diametru si lungime.Se inmultesc usor vegetativ cat si din seminte,o parte de sp. sunt autofertile,iar altele autosterile(R. senilis,marsoneri,chrysacantha,hyalacantha etc.)Alaturi de Mediolobivia si Aylostera,Rebutiile ptr. o inflorire bogata(primavara) iarna se pastreaza la 3-5 grade si complect uscate.Aici mentionez inflorirea repetata rareori pe parcursul unui an a Rebutiilor (remontare ?),in anul 2003 am avut in continu sp. diferite inflorite din luna aprilie-octombrie.
Speciile de cactusi in functie de locul geografic de provenienta ,sunt de zi scurta( de ex. Zygocactus trunchatus (craciunelul),de zi lunga(de ex. Hamatocactus setispinus,Gymnocalycium)si o mare parte,spre norocul nostru care nu sunt prea sensibili la timpul de iluminare zilnica.Deaceea cateva specii de zi scurta in conditiile noastre ,nu infloresc totdeauna,dar daca stim cum sa le ingrijim reusim sa infloreasca si sp. respective.Sunt multe sp. de Mammillaria(in general cele Mexicane) de zi scurta,de ex.M. gracilis,schiedana,pseudoschiedana,schwarzii,plumosa,candida,hahniana,glasii,carmenae,albicoma etc.,din care unele infloresc iarna ,altele primavara.Un alt gen tipic de zi scurta, sunt si sp. de Echinofossulocactusi care daca nu primesc o iluminare corespunzatoare iarna,primavara nu mai infloresc.Plantele respective necesita si iarna o iluminare maxima posibila,dar nu si caldura prea mare.Cactusii in mare parte sunt plante de inaltime(depresiune,platouri),deaceea nu trebuie uitat,ca mai ales vara la o iluminare maxima necesara unor specii, se asociaza si o cantitate de caldura care de multe ori este daunatoare.Sunt aprox. 430 de sp. de Mammillaria si peste 100 de variante.M.bombycina normal infloreste vara.
Eu consider ca fiecare colectionar de cactusi la un moment dat trebuie sa-si faca singur amestecul de pamant pentru plantele din colectie.Nu este un lucru usor pentru ca trebuie adunate mai multe componente din diferite locuri,dar de multe ori trebuie sa facem combinatia lucruri utile cu placutul. Asta inseamna ca la iesiri in diferite excursii sa luam cu noi saci, sacose ,o lopatica si sa adunam pamant de frunze,diferite sortimente de pietris,nisip,pamant lutos etc.Ajuns acasa se alcatuieste reteta pentru grupuri de plante dupa necesitate si se face amestecul dupa "retete"deja conoscute.Acum 25-30 de ani nu prea s-a cunoscut notiunea de pamant mineral si din aceasta cauza s-au pierdut multe plante sau au fost altoite.Dupa ce amestecul este facut eu pun intr-un vas mai mare cu gauri mici pe fund, pe care-l pun pe un alt vas umplut cu apa si fac focul sub el.
Dupa 2 ore pamantul trecut de aburi dezinfecteaza suficient amestecul .
Bineinteles daca nu doriti sa faceti colectie mare, cumparati pamantul din florarie si faceti un amestec de urgenta.Mai este o o alta varianta care este folosit de colectionari mari ,care produc plante en gros pentru vanzare.Ei cumpara turba sau un pamant usor care este amestecat cu perlit sau tuf vulcanic,oricum cu alcatuirea unui amestec de pamant se pierde mult timp si nu este rentabil sa-l faci pentru ca sa-l vinzi.
Hozzászólások (0)
Bejelentkezéshez kattints ide, ha még nem regisztráltál, regisztrálj!